Morbiditatea profesionala in Romania in anul 2001

INSTITUTUL DE SANATATE PUBLICA, BUCURESTI
SECTIA MEDICINA MUNCII
Compartimentul Fiziologia muncii
Colectivul epidemiologia bolilor profesionale,
a bolilor legate de profesiune si comunicarea riscului profesional

Morbiditatea profesionala in Romania in anul 2001

I. CUVANT INTRODUCTIV
Asigurarea sanatatii populatiei active sta la baza preocuparilor tuturor specialistilor care lucreaza in domeniul sanatatii si securitatii in munca intr-o conceptie unitara privind cunoasterea factorilor de risc profesional si a influentei lor asupra starii de sanatate prin depistarea precoce a bolilor profesionale in vederea prevenirii acestora.
Dorim ca studiul actual sa ofere informatii utile unui cadru unitar de actiune atat specialistilor de medicina muncii, cat si tuturor celor responsabili de profilaxia imbolnavirilor profesionale si sa constituie un instrument util de identificare a relatiei dintre factorii de risc din mediul de munca si afectarea sanatatii salariatilor.
Consideram, de asemenea, ca rolul prezentului studiu este de a facilita introducerea in Romania a conceptului comun de „sanatate si securitate in munca” si de a fi o poarta deschisa de trecere de la conceptul de boala profesionala la cel de „sanatate in munca”.

DIRECTOR
Dr. Octavian Luchian

II. DESCRIERE
Lucrarea are drept scop descrierea evolutiei morbiditatii profesionale in Romania, interrelatia acesteia cu expunerea la factorii de risc ai mediului de munca, precum si dinamica modificarilor in timp ale structurii "clasice".

Schimbarile ivite in tabloul patologiei specifice profesionale sunt legate de tendintele evolutive ale industriei in Romania, de schimbarile in profilul si distributia fortei de munca, somaj.
Principalele evidente care reflecta aceste aspecte sant reprezentate de:
• Date reale ale morbiditatii si mortalitatii profesionale incluzand statistici asupra incidentei si prevalentei bolilor profesionale si a celor legate de profesiune, la nivel de tara, tip de industrie, sector de activitate, companie, loc de munca.
• Date reale privind expunerea la substante toxice periculoase insotite de determinari biotoxicologice efectuate la muncitorii expusi.
• Comparatii intre datele inregistrate de diverse companii.
• Date exacte privind impactul modificarilor economice si sociale asupra sanatatii angajatilor.
• Comparatii intre datele din diverse tari ale Europei(la Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale se lucreaza la modificarea Normelor Generale de Protectia Muncii, proiectul fiind realizat in cooperare cu expertii francezi, urmarindu-se alinierea la Directivele CE in domeniul medicinei muncii.)

Lucrarea cuprinde probleme legate de:
• perspective de dezvoltare ale conceptului de sanatate si securitate in munca in Romania in relatie cu modul in care acest concept se dezvolta in Europa Centrala si de Est;
• transpunerea legislatiei CE in tarile europene aflate in perioada de tranzitie;
• estimarea riscului profesional de expunere la substante toxice, azbest, radiatii ionizante;
• date utile programelor de sanatate si securitate in munca, instruirea si comunicarea riscului profesional catre patroni si angajati in domeniul sanatatii si securitatii in munca si a protectiei mediului inconjurator unitatii.

Din datele existente la nivelul Europei referitoare la starea de sanatate a angajatilor in Europa (date BTS/CES) putem preciza urmatoarele: – la nivel european tot mai multi angajati sunt expusi la conditii nocive de munca caracterizate prin suprasolicitarea osteo-musculo-scheletica prin efort fizic intens, stres la locul de munca, o crestere ingrijoratoare a numarului de accidente de munca

Prioritatile legislative care se impun sunt legate de armonizarea legislatiei si asigurarea coerentei acesteia in toate statele europene conform Directivei-cadru 89/391 ca si asigurarea protectiei in munca a angajatilor in conditii similare in toate statele Europei. In acest sens ar fi necesare:
* modificari ale legislatiei privind expunerea la noxe fizice: revizuirea Directivei din 1986 privind zgomotul profesional;
* stabilirea de valori limita comunitare ale noxelor chimice la locul de munca si protectia impotriva expunerii la noxe de tip cancerigen;
* revizia directivelor referitoare la expunerea la fibre de azbest;
* necesitatea unei directive distincte referitoare la probleme ergonomice legate de locul de munca, pentru prevenirea afectiunilor osteo-musculo-scheletice.

Pentru viitor se impune imbunatatirea fluxul de informatii internationale asupra standardelor in medicina muncii, gasirea unor mijloace de mentinere si de imbunatatire a acestor standarde, cu implicarea celor responsabili de evaluarea si managementul riscului precum si a Directivelor UE privind Managementul Sanatatii si Securitatii in munca, referitoare la participarea angajatilor la probleme de sanatate si securitate in munca.

Lucrarea se constituie intr-un studiu epidemiologic de tip descriptiv al evolutiei incidentei bolilor profesionale din Romania in anul 2000 cu comparatii fata de anii anteriori.

Silicoza, boala profesionala de o mare gravitate domina tabloul bolilor profesionale, dar numarul de cazuri noi este in scadere, fapt ce reflecta restructurarea sectorului minier. Se inregistreaza un numar tot mai mare de cazuri de boli profesionale provocate de expunerea profesionala la zgomot, patologie comuna statelor Uniunii Europene, zgomotul fiind o noxa larg raspandita ce caracterizeaza tehnologiile moderne.

Desi semnificative ca tipuri de imbolnavire, numarul real al bolilor profesionale este mult mai mare (fenomenul "iceberg"), una din cauze fiind absenta medicilor specialisti de medicina muncii (judetele Giurgiu, Calarasi, Ialomita, Vaslui) ca si carentele privind monitorizarea starii de sanatate a angajatilor expusi la noxe la nivelul serviciilor medicale de intreprindere, unele din ele desfiintate si chiar inexistente la nivelul intreprinderilor mici si mijlocii.

Aparitia unor boli profesionale grave, cum ar fi cancerul profesional, sau a unor cazuri acute grave de imbolnavire denota o insuficienta preocupare din partea celor responsabili in asigurarea unor conditii de munca fara risc de imbolnavire.
Analizand morbiditatea profesionala si misiunea preventiva a medicului de medicina muncii, ca unul din actorii sanatatii in munca, autorii concluzioneaza ca este necesara in viitor formarea unui numar crescut de specialisti de medicina muncii.

De asemenea, in conditiile actuale, ale numarului redus de medici specialisti de medicina muncii este necesara instruirea si coordonarea activitatii celor care lucreaza in problematica specialitatii de medicina muncii. Este vorba de medicul de medicina generala, nu medicul de familie care efectueaza activitate de "medicina muncii" si care la un anumit moment al evolutiei legislatiei de medicinei muncii in Romania a ales, a optat intre medicina de familie si cea de intreprindere si a ales sa se dedice acestui tip de activitate.

Toate aceste activitati se inscriu in metodologia de evaluarea riscului profesional in depistarea si dispensarizarea bolilor profesionale si a bolilor legate de profesiune (conform metodologiei din literatura de specialitate). Intr-o faza urmatoare, ele vor constitui punctul de pornire al elaborarii unor programe de profilaxie a imbolnavirilor legate de factorii de risc ai mediului de munca din fiecare unitate, care sa permita trecerea de la medicina muncii la sanatate in munca.

III. ASPECTE SPECIFICE ALE MORBIDITATII PROFESIONALE IN ROMANIA

Cercetarea epidemiologica a bolilor profesionale are o importanta deosebita in conditiile in care ele reprezinta efectul unei expuneri profesionale, care, odata precizata, poate fi remediata prin masuri tehnico-organizatorice profilactice.

Situatia incidentei bolilor profesionale in Romania, in perioada anilor 1971-2001, este prezentata in tabelul urmator:

Evolutia incidentei bolilor profesionale in perioada 1972-2001

Evolutia incidentei bolilor profesionale in perioada 1981-2001

(valorile pe axa y reprezinta incidenta la 100.000 de expusi)

Daca in perioada 1960-1980 incidenta bolilor profesionale era crescuta, ulterior ea a inceput sa scada evident, pana in 1988-89, nu atat prin masuri tehnico-organizatorice profilactice, cat mai ales prin diverse metode de falsificare statistica, asa cum cunoastem din practica epocii respective.

Analizand evolutia imbolnavirilor profesionale, in ultimii 11 ani (1991-2001), constatam o mentinere aproape la acelasi nivel in anii 1986-1989 si apoi o crestere evidenta in anii 1992-1997.

In perioada 1998-2000, asistam la o scadere a incidentei morbiditatii profesionale, cu o usoara crestere in anul 2001, fapt care poate avea mai multe explicatii, deoarece, dupa cum cunoastem, exista numerosi "actori" implicati in aceasta problema. Vom identifica in continuare cateva dintre aceste explicatii:
- imbunatatirea conditiilor de munca; exista numeroase situatii in care, trebuie sa recunoastem, noile tehnologii introduse, alaturi de politici ale companiilor care pun accent pe masuri energice de ordin profilactic, inlatura expunerea la o serie de factori nocivi toxici ai mediului de munca, creeaza conditii de munca sigure si sanatoase;
- subraportarea numarului de expusi; apare de cele mai multe ori din necunoasterea situatiei reale la nivelul judetului: dinamica locului de munca, munca la negru, lipsa specialistilor de medicina muncii care sa cuantifice aceste expuneri;
- existenta a numeroase cazuri de boli profesionale neraportate din diverse motive: fie necunoasterea acestora in sensul stabilirii relatiei cu mediul de munca, nerecunoasterea in mod voit de catre unii angajatori a acestor cazuri, teama bolnavilor ca isi vor pierde locul de munca ( "healthy worker syndrome"- care apare, de altfel si in tarile puternic industrializate).
- neefectuarea controlului medical periodic la un numar mare de angajati expusi la noxe sau/si neefectuarea in toate cazurile, a investigatiilor medicale de specialitate, care sa confirme diagnosticul de boala profesionala, fapt motivat de serioase deficiente de logistica.
- numarul redus de specialisti de medicina muncii la nivel national.

Cazuri noi de imbolnaviri profesionale in perioada 1991-2001

In ceea ce priveste cancerul profesional, desi in anul 2001 au fost declarate numai 2 cazuri noi de cancer profesional, oscilatiile cifrelor statistice demonstreaza o nerecunoastere a fenomenului (exista 25.651 expusi la noxe cancerigene), datorita, in primul rand, faptului ca imbolnavirea de cancer poate apare la 15-20 ani de expunere la noxele cancerigene respective (uneori chiar si mai mult), ceea ce face ca persoanele in cauza sa fie pensionate la data diagnosticarii cancerului, cand nu mai sunt analizate antecedentele profesionale ale acestora; o alta motivatie este legata si de dificultatile de diagnostic in faze incipiente, mai ales in conditiile – din pacate de neinteles – ale dezinteresului multor persoane pentru propria sanatate si, deci, implicit, ignorarea importantei controlului medical periodic.

Analiza repartitiei numerice a cazurilor pe ramuri de productie arata ca in tara noastra, cele mai multe cazuri de imbolnavire profesionala au fost declarate in domeniul constructiilor de masini (551 cazuri - 24,62% din totalul bolilor profesionale declarate), in ramura extractiei minereurilor (379 cazuri - 16,93%), si metalurgie (284 cazuri - 12,69%).

[sus]